Fie ca bucuriile şi gândurile bune ale prezentului să-ţi devină amintirile frumoase ale viitorului

vineri, 25 noiembrie 2011

„Omul e ceva ce se defineşte neîncetat”, Noica

  Uneori caut in gand, in mintea mea, si-mi imaginez lumea mea de-acasa, de demult, ma izolez de lumea  de-afara si  incerc sa ma regasesc pe mine.Chestia  asta, e ca o calatorie in trecut, intr-o lume mai buna, mai frumoasa. Dar cine nu are astfel de momente?
  Amintirile fac parte din noi. Amintirile ajung să ne ocupe memoria aproape în întregime pe parcursul vieţii noastre.
 Amintirile pot fi lucruri de preţ, dacă ştim să ni le creăm şi să le dăm valoare.
  Fiecare eveniment din viata noastra se transforma la un moment dat in amintire. Placuta sau nu, ea ramane pentru totdeauna in sufletul nostru. Despre amintirile neplacute nu ne place sa vorbim. In schimb, ne aducem aminte cu placere de toate persoanele si lucrurile frumoase care ni s-au intamplat in viata, indiferent daca acest lucru s-a petrecut ieri sau cu ani in urma. Pentru ca unele situatii sau persoane, au menirea sa ne schimbe viata sau impresia asupra unor lucruri din viata noastra. Amintirile ne rascolesc uneori ,dar ne fac sa iubim viata.
  Poate ca nu iti amintesti totdeauna exact, sau ai lacune dar simti adierea, frisonul pe care l-ai avut atunci in acele momente ce au devenit acum amintiri . Amintirile nu sunt de ajuns ca să trăieşti şi să mergi mai departe.
  Trăind din amintiri nu faci altceva decât să ratezi prezentul tău.
  Şi amintirea ta ajunge la altcineva, şi atunci ajungi să te întrebi cât din tine este răspândit în ceilalţi şi cât din tine trăieşte prin amintirea lor…
   Ma intreb uneori este necesară reînnoirea amintirilor? De ce?
  Si amintirile mele sunt ba dulci, ba amare. Nu pot insa sa ma dezic de cele amare pentru ca uneori si amarul da gust.

sursa grafica

8 comentarii:

  1. strangem amintiri toata viata...pentru mine, ele sunt ca o calatorie inlauntrul meu, ca o calatorie in taina unui destin...

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu îmi imaginez o pungă în care găseşti şi bomboane, dar şi câte-o frunză de pelin.
    Memoria omului este totuşi un lucru interesant, otcmai prin capacitatea de regenare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Te salut Sorine!
    Două gânduri să nu te părăsească niciodată: acela de a-ţi îmbogăţi mintea şi sufletul şi gândul că suntem trecători în lume.(Ileana Vulpescu)
    Uneori este bine sa ne readucem aminte si sa alegem sa retraim acel flash si sa redevenim pentru cateva clipe cei ce eram.

    RăspundețiȘtergere
  4. noi dam valoare atat trecutului cat si prezentului...

    RăspundețiȘtergere
  5. nu m-am suparat, Ok, am inteles ce vrei tu, dar nu ma mai intereseaza schimbul de link, poti scoate blogurile si iti multumesc! Bafta!

    RăspundețiȘtergere
  6. Amintiri sau experiente sau fiecare cum vrea sa le defineasca -le consider ca fiind caramizile a ceea ce devenim in timp.Chair daca nu le mai vezi ele sunt prezente tot timpul in existenta noastra .Si bine ca e asa -din ele ne-am transformat in ceea ce suntem (din ce am inteles din ele )

    RăspundețiȘtergere
  7. Amintirile sunt valori nepretuite, am fi terminati fara ele. In cele mai grele clipe, amintirea unui moment frumos te poate scoate dintr-un mare impas.
    PS. Ai un ping la ARTE.

    RăspundețiȘtergere
  8. Amintirile sunt singurele care ne raman prietene adevarate atunci cand ramanem singuri, fie ca sunt ele placute sau neplacute. Ne invaluiesc si ne mangaie cu caldura, ne poarta in trecut si ne ajuta sa retraim clipele noastre de mult apuse. In final, totul ce ne ramane in viata sunt amintirile si nu averile imense care nu vor cumpara nicicand fericirea!
    Amintirile frumoase le pastrez la loc de cinste, în sufletul meu, pe chipul meu, în mâneca mai exact, si... stii de ce? Pentru ca tot ce este acolo"depozitat" e foarte pretios pentru mine, sa nu iti inchipuiti insa ca traiesc din amintiri, nu! nici vorba! dar unele merita pastrate forever!...asa merita si asa vor ramane!!!
    O seara minunata iti doresc!!!

    RăspundețiȘtergere

>