Gânduri

Mi-am privit  sufletul într-o oglindă !!!!

  
 Stau stingher în faţa calculatorului,şi dintr-o dată trec de partea cealaltă a ecranului, fascinat de albastrul blând, care în întunericul semiobscur al camerei,te poate face să visezi cu ochi deschişi.
  Se făcea că am în faţa mea o oglindă mare,aşa cum se mai văd în filme sau în casele boiereşti şi în saloanele de bal ale tineretului aristocratic. Numai că această oglindă avea ceva deosebit.În ea, puteai să-ţi vezi inima şi sufletul.
   O Doamne,cine se mai poate  lauda că şi-a văzut inima?
  Nu era ca la anatomie, înghesuită sub coaste, cu rol de pompare a sângelui.Era aşa, ca în desenele  frumoase, înconjurată de o aura de raze strălucitoare şi palpita ea puţin cam repejor,dar o înţeleg.Nu i s-a mai întâmplat să se zărească într-o oglindă.
  Alături o boare ca o adiere caldă de primavară,stătea sufletul, privind cu blândeţe şi dragoste spre cea care veşnic caută căldura şi iubirea oamenilor. 
  Sufletul cu duioşie în glas,mângâia inima pe una din raze şi o încuraja ,spunându-i :
-degeaba eşti  tristă, nu eşti bătrână,nu te lasa învinsă de duşmani draga mea.
-Fi veselă, fi optimistă,lasă grijile în seama mea, eu am rolul să adun toate energiile negative care vor să te lovească,sau să te rănească.
-Le amestec bine şi transform totul energii pozitive,pe care ţi le dăruiesc ţie,inimă frumoasă.
   Mai văd în oglindă, toţi prietenii mei, le pătrund în suflet şi le observ reacţiile la întâlnirea cu sufletul meu.
   Unii sunt fericiţi,se alătură imediat inimii mele,alţii sunt reticenţi,ca şi în viaţă reală, nu vor să-şi manifeste pe faţă sentimentele, sunt plini de îndoieli, nesiguri pe sentimentele lor,gata să servească unei inimi,sau alteia,nu pot să se hotărască pe ce drum să meargă şi alături de cine să-şi descarce sufletul.Şi mai povestesc inima şi sufletul meu,să se pună de acord şi să mă scoată din melancolia acestor gânduri.
  Şi cu o înţepătura mai puternică,mă trezeşte din visarea mea cu ochii deschişi şi mă trimite să vă scriu aceste cuvinte.
  Sper că nu o să-mi spuneţi că mi-am pierdut minţile, nu, nu minţile le-am pierdut, ci ceva mult mai preţios, blândeţea sufletului.
 Am devenit mai dur, mai pragmatic, mai realist.
O fi bine? O fi rău? 
Las timpul să decidă pentru mine!!!

Va doresc dragii mei somn cu vise frumoase, iar mâine dimineaţă ,soarele să va mângâie obrajii!!!!

Recomandare

"Articolul participă la  jocul "Bună dimineaţa soare"! Dacă doreşti să participi ,te poti inscrie aici !