Paradoxal este că prejudecata mai ales în fața situațiilor sociale ne ajută să facem față respectabil . Dacă vom cunoaște bine situația , persoanele și conjuncturile ne vom simți bine pentru că noutatea ne sperie și este bine că prejudecata ne avertizează în fața fricii de necunoscut , ai putea face față pericolului real . Dar câteodată se impune trecerea la alt nivel cu alți oameni alte conjuncturi . Nu este nevoie să reziști până la epuizare sperând că se va întâmpla . Există oameni care te pot face să traieşti prin ei fără să îți impună să îi accepți pe ceilalți . Să te aștepți la gesturi și procedee spectaculoase devine inutil după un timp și vrei ceva sau altceva indiferent cum ești etichetat totul este să te accepți așa cum știi că ești , să știi ce vrei și apoi să ceri schimbarea în bine indferent de căile acesteia .
Cred că schimbarea depinde mult de educația primită. Suntem conservatori, prea legați de ceva.
RăspundețiȘtergereȘi sentimentali, aș zice.Cred că schimbarea se învață. Zic și eu..
Se învaţă , sunt de acord , dar câteodată poate fi util să închizi ochii şi să faci un pas .
ȘtergereSorin,
RăspundețiȘtergereVreau să te rog ceva- mai mulți prieteni bloggheri îmi spun că nu pot comenta la mine. Cei mai mulți sunt din wordpress. Îmi poți da un sfat, te rog??
Viaţa e foarte ciudat. E important să ne descurucăm în orice situaţie şi să învăţăm din greşeli, ale noastre sau ale altora.
RăspundețiȘtergereMai rău de atât este că suntem vietăţile care nu învăţăm din greşeli cu toată raţiunea ce ne caracterizează .
ȘtergereCorect! Noutatea ne sperie, dar dacă ştim ce vrem şi cum să o cerem, şansele de a se întâmpla ce aşteptăm sunt mari! Frumoase cuvinte!
RăspundețiȘtergereBine ai spus „dacă” , dar şi asta trebuie să o învăţăm de multe ori .
ȘtergereMulţumesc !