Fie ca bucuriile şi gândurile bune ale prezentului să-ţi devină amintirile frumoase ale viitorului

joi, 15 decembrie 2011

Preţul timpului


„Numai timpul nu-şi pierde timpul” (Jules Renard) deoarece „timpul are prostul obicei de a fi ireversibil”(Octavian Paler) dar „când ai aceeaşi viteza cu el, nu observi când trece…” (Vasile Ghica) deaceea „nu este lucru înţelept să spui: “voi trăi”; viaţa de mâine este prea târzie – traieşte azi ”(Marcus Valerius Martialis) şi gândeşte-te că „oricare ar fi durata timpului, stiinţa întrebuinţării lui îl va face lung.”(Scott Adams)

    În general , toţi ne plângem că nu mai avem timp , munca sau şcoala ne ocupă tot timpul, problemele şi grijile la fel, ne plângem că nu mai avem timp să ne bucurăm de plăcerile vieţii .De foarte multe ori uităm să preţuim ceea ce avem , dat fiindu-ne. Ne gândim că mâine dacă avem un lucru în plus sau poate o pozitiţie socială mai bună sau uneori o apreciere , vom fi mai împliniţi material , social sau poate , de ce nu , spiritual . Avem speranţe  de la ziua de mâine şi nu considerăm importantă ziua de azi . Plătim din lipsă de timp preţul ritmului alert ca o consecinţă a vieţii supraaglomerate de îndatoriri şi mai puţin drepturi şi deaceea  stăm din ce în ce mai puţin cu cei dragi dar , culmea şi cu noi înşine .
Dacă vrem timp va trebui  să-l folosim pe cel pe care-l avem fiindcă preţuind timpul , preţuim viaţa. 


Citat : 
  traim pe fuga, mancam pe fuga,iubim pe fuga,dormim pe fuga
intre  dimineata si seara e  sprintul
ne trezim ca trec anotimpurile peste noi...apropo e toamna
anii fug si ei...
ne ardem viata in birouri  rigide,in zgomotul  tastelor si al aparatelor  de aer conditionat,inchisi in calculatoare, despre  care ne amagim ca  ne-ar fi  ferestre  spre  lume
visam pe  google , radem pe facebook si ne  dam  intalnire pe mess
ne  traim iubirile  in sms-uri si ne  amagim  c-am fi fericiti
ne culcam cu stirile  si talk-showurile, ne trezim la   fel  cu iluzia cunoasterii
ii sunam pe  cei  dragi in graba, poate din  automatism , ca apoi sa-i repezim , aruncandu-le  in fata arogantul N-AM TIMP
discutii.telefoane.nervi.resemnare,evadare
evadare?
alergam in sprint  spre vacanta
o saptamana, doua..
pauza de respiratie...niciodata detasare, insa
chiar asa...cand ti-ai inchis ultima data telefonul?
si apoi o luam de la capat inversunat...roboti  rigizi, prizonieri in propriile  vieti
de parca daca ne-am oprii am pierde trenul..
caram dupa noi-povara grea- glodul prejudecatilor
gandim cu viteza gandului
pierdem esenta  caci niciodata N-AVEM TIMP
citim titluri dar uitam  povestile
ca sa faci parte  din lumea asta, trebuie sa tii pasul cu ea
acesta  e pretul  pe  care-l platim cu totii
uneori simt nevoia  sa imi cer timpul inapoi..
dar ... N-AM TIMP  sa fac asta!
trebuie sa  fug  acum..undeva cineva  ar  putea sa ma lase in urma


Text de :  Simona Gherghe


Te-ai întrebat vreodată cât costă timpul ? Şi mai ales cât costă timpul tău ? Cât valorează fiecare secundă din viaţa ta ?




sursa img . Anaid

13 comentarii:

  1. acum e ok :) pot posta cateva cuvinte!
    in ultima vreme am inceput sa amanarile...si chiar simt ca timpul ma preseaza...ceva imi spune sa fac totul acum...sa ma gandesc mai mult la gandurile mele. sa petrec mai mult timp cu mine. sa incerc sa nu mai risipesc nimic. cam tarziu...dar asta e, n-as vrea sa renunt la nimic din cate se mai pot face. doare cumplit de tare aceasta trecere. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesant, "viaţa e atât de agitată încât nu ne mai rămâne timp pentru altceva"!

    RăspundețiȘtergere
  3. Erys a spus foarte bine...doare trecerea timpului...si nu exista leac...
    exista doar constientizarea fiecarui moment trait la timpul prezent...

    RăspundețiȘtergere
  4. Timpul este neprețuit! Fiecare secundă trebuie simțită, trăită fără niciun regret! Multe rețete de acest gen pot fi scrise, dar până nu există convingerea și apoi voința proprie pentru a pune în practică teoria, totul este în zadar!

    Timpul meu nu costă, pentru că nu este de vânzare! Există din plin pentru toți, trebuie doar să știm să-l găsim. Recunosc, există momente în care fug după el, dar încerc mereu să ajung la linia de sosire și să-mi „trag sufletul”!

    Fiecare secundă a vieții mele este unică, știu că odată pierdută nu o voi mai regăsi, de aceea o consider neprețuită! Și o trăiesc ca atare! :)

    Am primit recent o povestioară simpatică pe mail, care are un final potrivit temei tale, de aceea m-am hotărât să o scriu aici:

    „Pentru a şti valoarea:
    - unui semestru, întreabă un student care a pierdut examenul final;
    - unei luni, întreabă o mamă care a născut prematur;
    - unei săptămâni, întreabă editorul unei reviste săptămânale;
    - unei ore, întreabă îndragostiţii care aşteaptă să se vadă;
    - unui minut, întreabă persoana care a pierdut trenul, autobuzul sau avionul;
    - unei secunde, întreabă pe cineva care a supravieţuit unui accident;
    - unei miimi de secundă, întreabă atletul care a câştigat medalia de argint la Olimpiadă.

    Timpul nu aşteaptă pe nimeni. Prețuiește fiecare moment pe care-l ai.”

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună SoriN!
    Frumos citatul!
    Timpul este moneda vieţii tale. Este singura monedă pe care o ai şi numai tu poţi hotărî cum o vei cheltui. Fii atent ca nu cumva să-i laşi pe alţii s-o cheltuie pentru tine.

    definiţie de Carl Sandburg
    Un weekend excelent îți doresc!
    Și nu uita”Fă-ți timp și pentru tine!”

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu exista niciodata destul timp. Anii se accelereaza exponential. Timpul se pierde. Dar timpul se si castiga. Revolutiile, viteza, forta, distanta, tot ce ne inconjoara se poate cuprinde in unghiul dintre acele cadranului de ceas.

    http://www.youtube.com/watch?v=Rk_sAHh9s08

    RăspundețiȘtergere
  7. :)
    Bun regasit, frumosilor, chiparosilor!
    Te salut, man!

    Dap... e un respiro la tine pe blog, si apoi o luam iar la fuga.
    Stim fiecare a pretui timpul, stim si a-l masura, insa INTOTDEAUNA avem date linuri, intodeauna avem prioritatile,si tot intotdeauna se gaseste cineva si ni le incurca si tot asa... pana cand imbatranim.
    Nu mai putem recupera aproape nimic, din tot ceea ce am pierdut pe drum.
    Si-ncepem sa gasim argumente. Si le gasim.

    Daca ar fi sa gandim la acest lucru in momentele cand chiar ne zbatem sa portionam timpul in asa fel incat sa rezolvam toate problemele, poate ca am ajunge la concluzia ca timpul este cel mai mare dusman al omului.
    Insa noroc ca avem timp de respiro, si putem gandi cu claritate. Nu timpul ne este potrivnic, ci chiar insasi dorintele noastre.
    :)
    Imbratisare maaaare, rotunda, de gashca!

    RăspundețiȘtergere
  8. Minunat poemul lui Octavian Paler! Îl recitesc deseori!

    Vezi, tu, Sorin, tocmai de asta mi-am ales eu versul lui Lamartine„O, vreme, oprește-ți zborul!„
    Poate că ar trebui să fim mult mai sensibili la „Festina lente„ , dar și la ”Carpe diem„

    RăspundețiȘtergere
  9. MULŢUMESC!, timpului în cre nu cred
    nici el în mine
    indiferent

    RăspundețiȘtergere
  10. *A, iertare
    'în care'- tastatura ce doare:)

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu nu ştiu ce să zic, pe zi ce trece am senzaţia că timpul meu a cam început să se cam ducă...

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu mi-am cumparat ceasul Festina de pe Brawat.ro si sunt foarte multumita. Recomand si voua! Incearca si nu vei regreta.

    RăspundețiȘtergere

>