Fie ca bucuriile şi gândurile bune ale prezentului să-ţi devină amintirile frumoase ale viitorului

marți, 7 iunie 2011

Povara

   Faci tot felul de lucruri in viată de care eşti satisfăcut sau nu în măsura în care te-ai relizat ori te-au îndestulat.,dar tot timpul vom avea pe conştiinţă ceea ce am vrut şi nu am facut . Va rămâne aceasta o povară pe care nu o putem abandona , de care nu putem scăpa.Este imposibil să uiţi chiar dacă reproşurile pe care ni le facem unii altora se sting, chiar dacă ne mulţumim să spunem “e târziu” si chiar este prea târziu .Nu mângâie zicala “pavara purtată de bună voie nu este o povară “ deşi este clar că odată constatată devine o certitudine ce ne apasă şi cum altfel dacă nu ca o povară .
   Vor veni momente când povara devine insuportabilă , amintirile revin una câte una la suprafaţă iar regretele şi remuşcările ne strivesc. Încrederea în eternitate este falsă când e prea multă deaceea nu trebuie lăsat pe altă dată sentimente , fapte şi idei .Chiar dacă ne iluzionăm că toate cele rele se întâmplă altora şi nu ne acceptăm rândul este bines să fii precaut .
   Spuneam mai cândva că :
"Trăieşte clipa ca îndemn, nu insinuiaza ideea de dispariţie a oportunităţii în cazul în care o vei rata, ci sugerează de fapt că trebuie să ai curajul pentru a o fructifica , că ar trebui sa-ţi trăieşti fiecare zi, ca şi cum ar fi ultima. Nu sunt de acord cu aceasta cugetare, pentru că ar însemna să stai numai cu gândul la acea zi care ar putea fi ultima şi totul s-ar transforma într-o lamentabilă văicăreală . “ şi totuşi vei ajunge într-un punct când realismul va dispărea şi limpezimea gândurilor va fi alta dacă regretele sau  de ce nu , reproşurile te vor măcina.
   Până la urmă întrega viaţă este compusă din momente fără un şir constant de fapte şi împliniri ale căror sumă formează un tot unitar .
   Tristeţea e ca un trântor într-un stup , e şi bun  printre atâtea lucratoare dar e şi indepărtat după ce scopul a fost îndeplinit.


Don't worry , be happy !!








20 de comentarii:

  1. Nu stiu daca este neaparat o povara sau mai degraba un regret. Toti oamenii traiesc cu regrete, este imposibil sa nu exista nici urma de regret. Totul este sa stii sa te descurci cu ce ai pe suflet si sa te gandesti ca daca ai fi procedat altfel, probabil ca nu mai ajungeai unde erai acum, poate ca iti era bine un timp, dar dupa aia era mai rau, poate nu mai cunosteai oamenii pe care i-ai cunoscut si poate nu mai vizitai locurile pe care le-ai vazut. Deciziile pe care le luam ne influenteaza viata, dar eu cred ca aici intervine si soarta, pana la urma luam anumite decizii care ne duc pe drumul decis deja de soarta pentru noi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa zic si eu, don't worry, be happy! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Irina , sărut mâna ! când am scris am intenţionat ca titlul sa fie "povara regretelor" dar am omis şi acum este târziu să schimb .
    Ceea ce spui este ideal dacă te ţii tare pe poziţie iar mintea ţi-e deschisă tot timpul şi nici aşa nu este sigur că vreodată vor răzbate . Oricum este foarte clar că o decizie cât de mică luată altă dată ţi-ar fi putut schimba viaţa .Ideea este să fii mulţumit şi să te simţi împlinit iar regretele nu vor avea prioritate căci ai putea motiva că schimbarea ulterioară unei acţiuni ar fi putut să nu fie benefică viitorului aşa cum ai spus dar doar în cazul ăsta .

    RăspundețiȘtergere
  4. Fara optimism nu putem trai, grijile apar in fiecare zi. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună , Monica ! Aşa să fie ! pozitivismul face viaţa mai frumoasă întotdeauna .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiam ca pozitivismul (optimismul) e prima premiza pentru depresie.
      Interesanta postare

      Ștergere
    2. Nu ştiu exact dacă să te contrazic sau nu , probabil în limbajul psihologilor acesta este un adevăr , deşi eu cred mai degrabă că optimismul îţi deschide pofta de viaţă şi puterea de a trece „obstacolele” iar când depăşeşti limita ajungând la celaltă extremă pesimismul te poate transforma radical . Cred deasemenea că limita între trairile extraordinare şi de excepţie şi opusul acestaora , este forte mică şi foarte uşor de trecut .

      Mulţumesc !

      Ștergere
  6. Cristi e corect când spui despre grijile de zi cu zi iar despre optimism , eu ştiu ar trebui să fii mult prea împlinit să poţi fi mulţumit fără să fii optimist.

    RăspundețiȘtergere
  7. SoriN, sa traiesti clipa, asta nu sugereaza ca mereu te gandesti ca va fi ultima. NU. Ideea este sa iti traiesti clipa cat mai frumos si mai intens cu putinta, sa simti viata in tine, nu cum se scurge pe langa tine, pentru ca atunci intervine povara regretelor.

    RăspundețiȘtergere
  8. "trăieşte fiecare zi, ca şi cum ar fi ultima" poate insemna si sa traiesti dezinvolt, sa nu-ti mai faci atatea griji/probleme, poate insemna si sa traiesti salbatic fara sa mai recunosti normele morale sau legale.
    Un preot spunea ca e bine sa nu cunoastem momentul mortii noastre, ca am sta cu gandul numai la el si am uita sa mai traim.

    RăspundețiȘtergere
  9. viata e prea scurta ca sa ne stresam; incerc sa mai ignor, decat sa ma enervez

    RăspundețiȘtergere
  10. Si daca totusi infaptuiesti tot ce ti-ai propus oare nu apare o alta povara?Nu se schimba cu totul datele?Nu cumva nefacand un lucru pe care ti l-ai dorit te-ai salvat de altceva?de unde stii cum s-ar fi modificat intrega ta existenta daca totusi faceai tot ce ti-ai propus.Intrebarile astea ma macina pe mine chiar mai mult decat faptul ca nu am facut .Stiu sigur ca vor maif i si alte lucruri pe care mi le voi propune sa le fac si poate nu o sa le fac.Nu stiu insa sa citesc felul in care m-as fi modificat, mi s-ar fi modificat existanta daca le faceam

    RăspundețiȘtergere
  11. frumos spus. dar sunt trairi ce nu pot fi ocolite. nu-mi place regretul, acest soi de protest care asteapta mereu recompensa, dar care te arunca intr-o singuratate...acest soi de risc asumat in cautarea unui fir inexistent, o povara obositoare...cand regret ceva, imi dau seama ca de fapt simt ca am pierdut ceea ce n-am avut si atac regretul ca o leoaica. dar in mintea omului multe sunt altfel decat in realitate...

    RăspundețiȘtergere
  12. Sorin, mintea omului este o sursa nesfarsita de polemici. Orice am face si oricat ne-am realiza, tot se vor gasi motive de tristete, regrete... Niciodata nu vom fi multumiti. Cu cat realizam mai mult in viata cu atat ne dorim mai mult si mai mult... si mai mult. Nu cred ca exista om care sa spuna STOP! Atat, nu mai vreau. Nu ai cum, asta e firea omului.
    Asadar, ca si morala: trebuie sa ne multumim cu lucrurile prezente, sa avem ambitia de a urca pe scara ierarhica dar sa nu facem din asta un motiv de depresie. Carpe diem!

    RăspundețiȘtergere
  13. Dacă toată lumea ar fi așa de stăpână pe situație am fi toți fericiți și împliniți
    Împlinirea este o noțiune abstractă și este o limită pe care noi ne-o impunem Că întotdeauna, realitatea are mai multe fațete. Astfel, pe de o parte, este foarte adevărat că opțiunea de a fi împliniți se află în noi înșine și stă în puterea noastră să o scoatem la suprafața și să o fructificăm.
    Toți avem aspirații, dar e bine să ne dorim lucruri realizabile (nu neapărat mărunte) și să calculăm etapele până la realizarea lor. Să găsim satisfacții în micile realizări zilnice și să ne obișnuim să trecem repede peste insatisfacții. Să nu facem din orice necaz o dramă, să nu dezarmăm și mâine s-o luăm de la capăt. "...Și mâine e o zi..." e un bun motto pentru un moral bun. Astfel înarmați, să căutăm fericirea în noi și în jurul nostru!

    Ușor de spus, dar mai greu de făcut, nu-i așa? Bineînțeles că nu vei reuși acest lucru peste noapte Putine "leacuri" pentru nefericire sunt mai eficiente decât conștientizarea faptului că ești înconjurată de prieteni apropiați, care țin la ține și despre care știi că sunt "acolo" ori de câte ori ai nevoie de ei.

    RăspundețiȘtergere
  14. Lumi cu condiţia ca îndemnul să nu însemne regret că nu ai înfăptuit-o şi fără a alătura sintagma "ca şi când ar fi ultima" pentru ca astfel ai condiţiona-o

    Cleo "trăieşte fiecare zi, ca şi cum ar fi ultima" este o condiţionare iar dezinvolt nu poti fi cât timp eşti condiţionat , părerea mea .

    Sophie un bun punct de vedere !

    Ana Maria ai dreptate , condiţionarea funcţionează în ambele sensuri , pentru că rezultatul nu poate fi cunoscut anterior iar reproşurile oricum ar fi , ele sunt aceleaşi , idealul este să ignori.

    RăspundețiȘtergere
  15. e greu sa nu ai regrete...ideile bune/mai bune vin cand deja faptul este consumat...

    RăspundețiȘtergere
  16. Erys dar despre trăirile ce au alternative ? acestea le regreţi nu cele forţate de împrejurări sau de cursul fieresc funcţie de conjuncturi . Unele "fire inexistente" sunt inevitabile altele la libera alegere în momentul înfăptuirii dar majoritatea odată realizate sunt ireversibile indiferent de puterea de luptătoare . Ei bine aici intervine "dacă".

    Lillee deaceea şi religia ne învaţă să credem fără a cerceta , o bună povaţă dar pe care aşa puţini o iau în seamă ...
    Ei nu , de depresie nu se poate fi vorba că deja păşim pe alt tărâm .

    Anonim/o dacă lumea ar fi stăpână pe situaţie nu este musai o rezolvare . Viaţa are cu totul alte reguli iar acesta este un ideal pe care unii îl ating dar din punctul meu de vedere nu sunt de invidiat .
    "...Și mâine e o zi..." e bun motto-ul pentru un moral bun zici , dar dacă a doua zi apare un "dar"în legătura cu un fapt sau realizare ce are ca urmare un "ce bine era" abia a doua zi ? Aici intervine regretul/reproşul ce stă în puterea fiecăruia să-l facă neânsemnat .

    RăspundețiȘtergere
  17. Pandhora mi se pare corect atât timp cât despicăm firul în patru , dar vezi tu , este foarte greu aproape inuman să nu te comporţi aşa , cred.

    RăspundețiȘtergere
  18. imi face mare placere sa citesc astfel de cuvinte. adica... existi, deci gandesti. pt mine e invers.

    RăspundețiȘtergere

>