Mă întreb ce are apa sâmbetei cu dispreţul, duşmănia, răutatea?Cică este o: „apă care se crede că se află sub pământ şi curge spre lumea celor morţi”. Multe legende ne-au aratat acest râu mitologic ca pe unul nefast, care duce spre iad, dar nu vă speriaţi!
Dacă avem în vedere numeroasele legende, atunci desigur că există reflexe şi în mitologia noastră,am aflat că la noi este râul care izvorăşte de sub Pomul Vieţii aflat în Eden şi care stabileşte hotarul dintre „lumea asta” şi „lumea cealaltă”.Şi după ce înconjoară pământul de şapte sau nouă ori, râul devine impur şi se varsă în iad, transformându-se într-un râu în flăcări.
De-a lungul timpului,oamenii au dat sensuri noi expresiei uzuale şi uite aşa ,am ajuns şi eu să caut să dezleg sensul întrebării din titlu.
Deci, apa (curgătoare) nu se mai întoarce şi nici lucrurile luate de ea.
În viaţa de zi cu zi ura se exprimă prin cuvinte care scrise rămân inofensive dar rostite pe un ton anume devin la fel de violente ca un pumn în nas!
Cu alte cuvinte specifice credinţei autohtone ,toate se pot „duce dracului”, fie ele fiinţe sau nu.
Legată de ziua de sâmbătă am mai găsit încă o expresie : a-i lipsi (cuiva) o sâmbătă ori a nu fi în toate sâmbetele, „a fi smintit, nebun”, referindu-se la integritatea mintală a omului şi totalitatea săptămânii.
Sperând că nu vă lipsesc sâmbetele, că banii sau sănătatea voastră nu s-au dus pe apa sâmbetei şi că nimeni, nu va poartă sâmbetele,închei dorindu-vă o săptămână uşoară şi frumoasă!
✰✰✰
:)) Buna asta cu "sambete lipsa"! Multe semnificatii mai are si apa curgatoare! Iar apa Sambetei cu atat mai multe!
RăspundețiȘtergere